Şi în curând, va ajunge şi omul pe Marte...Un alt salt uriaş pentru omenire...

Landerul Phoenix ( nu e un rover, va sta pe loc) a ajuns cu bine pe Marte după o călătorie de aproape 10 luni. Paraşuta s-a deschis la timp, "petalele" capsulei, de asemenea, iar Phoenix a "deschis" ochii spre platoul Polului Nord al planetei, trimiţând pe Pământ primele imagini. Specialiştii de la NASA sunt nerăbdători ca robotul să-şi mişte braţul şi să facă primele experimente pentru a depista gheaţă.
Câteva poze...Steagul american, peisaj marţian, piciorul lui Phoenix pe Marte.





MAI MULTE POZE AICI...

7 MIN de TEROARE...

E vorba de ce trebuie să suporte Phoenix, sonda ce va fi în cădere liberă pe Marte în ziua de 25 mai când va amartiza spre polul nord (probabil îngheţat) al planetei şi lansată la 4 august 2007 de NASA.

Să urmăriţi ştirile la TV duminică, 25 mai.

Clustere de galaxii. Unde ne aflăm în Univers...

Galaxiile sunt aglomerări de stele, praf si gaz, ţinute împreuna de gravitaţie. Galaxiile sunt împrăştiate prin univers. Diametrul unei galaxii variază între câteva mii şi jumătate de milion de ani-lumină. Galaxiile mari pot avea mai mult de un miliard de miliarde de stele, iar cele mici câteva miliarde.
Astronomii au fotografiat milioane de galaxii, prin telescop. Se estimează că în universul vizibil există în jur de 100 miliarde de galaxii.
Există 2 tipuri de galaxii: eliptice şi spirale. Toate galaxiile spirale se rotesc; şi unele dintre galaxiile eliptice pot să se rotească, dar mult mai încet.
Calea Lactee (Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor), este o galaxie spirală cu centrul la 26.000 de ani lumina de noi, iar privită din lateral ne apare ca un disc. Pe unul din braţe se află Soarele.



Se roteşte cu o perioadă de 225 milioane de ani în jurul centrului său. Calea Lactee este o galaxie gigantică având masa de circa 1000 de miliarde de ori mai mare decât a Soarelui şi un diametru de aprox. 100 000 de ani lumină. Conţine între 200 şi 400 de miliarde de stele. Într-o reprezentare la scară, dacă galaxia ar avea un diametru de 130 de Km, atunci Sistemul Solar ar fi de numai 2 mm lărgime. Cum noi locuim în această galaxie, ne e imposibil să o vedem în întregime, dar, se pare că forma ei seamănă bine cu cea a Andromedei (M31), un alt gigant de stele, cel mai apropiat de noi.

Iată o reprezentare în 3D a Căii Laptelui.

Împreună cu alte galaxii (în total 30), formează Grupul Local de galaxii, Andromeda fiind cea mai apropiată de noi, la 2,9 milioane ani-lumină depărtare.
Mai multe galaxii formează un cluster, iar mai multe clustere formează un supercluster.

Calea Lactee împreună cu Grupul Local de galaxii din care face parte aparţine unui supercluster numit VIRGO. Acesta este o mare aglomerare de galaxii ce domină Universul nostru vizibil şi care se află cel mai “aproape” de noi, la 50-70 milioane de ani lumină.
(1 an lumină este unitate de măsură pentru distanţă şi măsoară distanţa parcursă de lumină într-un an).
Superclusterul Virgo conţine aproximativ 2000 de galaxii, iar M87=NGC 4486, M86=NGC 4406 şi M84=NGC 4374 sunt 3 dintre galaxiile cele mai mari şi mai luminoase şi care se află în inima acestuia.

CATALOAGE ASTRONOMICE

În astronomia de amator sunt cunoscute 2 cataloage.
1.Catalogul Messier este o listă de 110 obiecte cereşti şi cuprinde mai ales galaxii, roiuri de stele şi nebuloase. Exemplu: M57 este nebuloasa Ring. Messier a adăugat până la 103, iar restul până la 110 a fost continuat de Pierre Méchain, prieten şi coleg al lui Messier.
Catalogul este un dreptunghi de 10x11 şi se citeşte începând cu prima linie: M1, M2,...,M10, apoi a 2-a linie: M11, M12,ş.a.m.d., îl veţi găsi pe M57 la locul lui în această matrice, pe linia a 6-a, al 7-lea. Puteţi să căutaţi pe M84, M86 şi M87.

Charles Messier
(26 iun. 1730 – 12 aprilie 1817) a fost un astronom francez, cunoscut pentru catalogul astronomic ce cuprindea 103 obiecte cosmice, nebuloase şi roiuri de stele. A mai fost un mare vânător (căutător) de comete, descoperind câteva, care-i poartă numele.




2.Noul Catalog General(NGC = New General Catalog)
conţine aproximativ 8000 de obiecte din spaţiul indepărtat, nu doar galaxii. A fost alcătuit de astronomul danezo-irlandez John Louis Emil Dreyer (13 feb. 1852 –sept. 1926), folosind mai ales observaţiile lui William Herschel

Sir Frederick William Herschel,
(15 Nov. 1738 – 25 August 1822) a fost astronom britanic de origine germană şi a devenit faimos prin descoperirea planetei Uranus în 1781 si apoi a 4 din cei 27 de sateliţi cunoscuţi ai planetei. A mai descoperit radiaţia infraroşie, dar a făcut şi alte descoperiri astronomice.

ROVERE - MARŢIENI

MARTE este a patra planetă de la Soare.
Iată o comparaţie între cele 4 planete de dimensiuni comparabile din Sistemul Solar.



De-a lungul timpului au fost trimise diferite misiuni spaţiale spre Marte. Prima misiune încheiată cu succes a fost Mariner 4, lansată de NASA în 1964. Au urmat sondele spaţiale ruseşti Marte 2 şi 3, program lansat în 1971, dar nereuşit. În 1975, NASA a lansat programul Viking, 1 şi 2, reuşit, ambele sonde ajungând pe Marte în 1976 şi funcţionând 6, respectiv, 3 ani.
Pe 4 iulie 1997, după 7 luni de călătorie în spaţiu (lansat pe 4 decembrie 1996) şi după 21 de ani de la ultima misiune spre Marte, a ajuns pe sol marţian Pathfinder, care a debarcat pe Marte primul rover, numit Sojourner. Din păcate ultimul semnal de la Pathfinder a fost în 27 sept 1997, iar după o lună de aşteptare, NASA a stopat programul.

Primul rover trimis pe Marte: Sojourner


În 2003 au fost trimise 2 rovere gemene, numite Spirit şi Opportunity, lansate pe 10 iunie şi 7 iulie 2003 şi care au ajuns pe 4 şi 25 ianuarie 2004.

Apus de Soare pe Marte surprins la 19 mai 2005 de Spirit.

25 mai - Phoenix ajunge pe Marte

Pe 4 august 2007, la 5:26 a.m., NASA a lansat spre Marte misiunea Phoenix, planificată să ajungă pe Planeta Roşie la 25 mai 2008, deci peste câteva zile.
Programul misiunii:
-daca există molecule organice
-studiul climei
-studii geologice
-pregătiri pentru o vizită a pământenilor.
Să-i urăm amartizare lină şi în siguranţă!

« E un pas mic pentru om, dar un SALT uriaş pentru omenire... »

"One small step for man, a giant leap for mankind"
La 21 iulie 1969 lumea nu mai găsea destule superlative pentru a exprima entuziasmul omului pentru mintea umană... “minunat”, “splendid”, “uluitor”, “formidabil”, “de necrezut”, “nemaipomenit” etc. Era 20 iulie, ora 22:56 la Washington şi 21 iulie, aproape 4 dimineaţa la Roma, Oslo şi Praga, când Neil Alden Armstrong a pus cu precauţie piciorul pe suprafaţa Lunii, rostind memorabilele cuvinte (vezi titlul). Peste 500 de milioane de oameni din lumea întreagă i-au văzut pe Neil Armstrong şi Edwin Aldrin cum înfig steagul american în solul lunar. A fost probabil cel mai numeros public care a asistat vreodată la un eveniment de importanţă istorică.
De 4 zile a avut nevoie APOLLO 11 să străbată cei 380 000 Km ce ne despart de Lună. Au murit 3 astronauţi în timp ce se făceau încercări la sol ale capsulei de comandă a navei Apollo şi au fost cheltuiţi mulţi bani (24.000.000.000 $), energie, inteligenţă şi dăruire.

Spectacole cereşti...ECLIPSA

În grădina bunicilor, urmărind eclipsa de Soare din 1999...

Pot să mă consider norocoasă...am văzut în viaţa mea 2 eclipse de Soare...Într-un caz Soarele nu era eclipsat complet, deoarece trecea Mercur prin faţa lui şi Mercur e şi mic (aprox. de 3 ori mai mic decât Pământul) e şi aproape de Soare, deci umbra lui s-a văzut frumos ca un punct negru ce se mişca pe discul solar, ca o măslină pe o pizza gigant.
Al doilea caz, a fost eclipsa din 11 august 1999, pe la ora 14, un spectacol unic, pe care l-am văzut în condiţii foarte bune dintr-un oraş din sud-estul României. Luna e mai mică decât Pământul, dar, când o privim de pe Pământ, diametrul ei aparent este aproximativ egal cu diametrul aparent al Soarelui şi, astfel, Luna mică poate acoperi Soarele uriaş.
[( distanţa P-S)/(distanţa P-L)] = [(diametrul S/diametrul L)] = aprox. 400.
Din jocul acestor cifre, noi, pământenii, putem vedea, din când în când, acest spectacol măreţ al alinierii corpurilor cereşti, eclipsa de Soare.



În film sunt prezentate eclipse totale, parţiale şi inelare, văzute în diferite locuri pe Pământ.
Puteţi vedea atmosfera ce se creează când oamenii se adună să privească eclipsa...

Trecerea planetei Mercur prin faţa Soarelui...8 Nov.2006