I do not know what I may appear to the world, but to myself I seem to have been only like a boy playing on the sea-shore, and diverting myself in now and then finding a smoother pebble or a prettier shell than ordinary, whilst the great ocean of truth lay all undiscovered before me...Nu ştiu cum mă văd alţii, dar eu mă văd ca un băieţel care se joacă pe o plajă cu nisip şi uneori găseşte o pietricică mai frumoasă în timp ce oceanul adevărului se întinde nemărginit şi nedescoperit în faţa mea/lui...Din "Memorii", sir ISAAC NEWTON.

FĂ-ŢI TIMP ŞI PRIVEŞTE CERUL...NU VEI REGRETA...VEI VEDEA MEREU CEVA NOU...

14.12.08

SATELITI ARTIFICIALI

Secolul al XVII-lea a adus cu sine descifrarea cerului cu ajutorul unor minti stralucite apartinand lui Galileo Galilei, Christian Huygens, Isaac Newton, Nicolai Copernic, Johannes Kepler si altii. Odiseea ideilor despre Univers si gravitatie este lunga si frumoasa, dar nu se poate expune in cateva propozitii.
In ce priveste miscarea Lunii in jurul Pamantului, Newton isi punea doua intrebari:
1) De ce, daca toate obiectele cad accelerat pe Pamant, cum spune Galilei, Luna nu cade si ea pe Pamant ?
2) De ce Luna se misca pe un cerc si nu in linie dreapta, asa cum spunea tot Galilei ca ar trebui sa se miste un corp atata timp cat asupra lui nu actioneaza o forta ?
Newton a dat repede raspunsuri acestor intrebari, dar a trebuit sa mai treaca ceva timp ca sa inteleaga perfect ce se intampla. El s-a gandit ca Luna nu cade pe Pamant din cauza inertiei si a miscarii ei orbitale, si, nu se se departeaza de Pamant, din cauza atractiei gravitationale pe care Pamantul o exercita asupra ei.


In sprijinul acestor idei, Newton a presupus ca gavitatia trebuie sa fie cheia miscarii corpurilor ceresti si, in sprijinul acestei idei indraznete, a imaginat un experiment cu un tun aflat pe un munte foarte inalt. Daca viteza ghiulelei trasa de tun este mica, aceasta va cadea pe Pamant atrasa de acesta, pe una din traiectoriile A sau B, depinde de viteza. La viteze mai mari, intre 7,9 km/s si 11,2 km/s (vitezele cosmice calculate de Newton, prima este pentru ca un corp sa nu mai cada pe Pamant, iar a doua pentru parasirea Pamantului), ghiuleaua devine satelit al Pamantului pe o traiectorie circulara sau eliptica, la fel ca Luna (C si D in desen), iar daca viteza este mai mare de 11,2 km/s, numita si viteza de eliberare, atunci ghiuleaua paraseste Pamantul, poate invinge atractia gravitationala a acestuia (curba E). Toate aceste calcule si ipoteze facute de Newton s-au dovedit corecte si stau astazi la baza lansarii satelitilor artificiali.
Un satelit artificial este un corp construit de om si lansat de pe Pamant si care se roteste in jurul acestuia, asa cum se roteste si Luna, care este un satelit natural al Pamantului. Cu ajutorul satelitilor articiali a fost pusa in practica ideea indrazneata de roman S.F. a comunicarii fara fir, lansata in 1945 de scriitorul englez Arthur C. Clarke (1917 – 2008).
Primul satelit artificial, SPUTNIK 1, a fost lansat la data de 4 octombrie 1957 de U.R.S.S. Al doilea satelit, SPUTNIK 2, lansat la 3 noiembrie 1957, a avut la bord o fiinte vie, pe catelusa LAIKA. America a folosit drept cobai maimute.
In prezent, multe tari au lansat sateliti in diferite scopuri : radio, telefonie, internet, TV, navigare. Si Romania este in stadiul de pregatire a unui satelit articial, destul de aproape de faza de lansare, care in ultima vreme a tot fost amanata. Rusia are 1398 sateliti, SUA are 1042, si urmeaza Japonia cu 111, situatie actualizata, pana in 2008.
Orbitele pe care sunt lansati satelitii sunt clasificate dupa altitudine. Pentru altitudini mai mari si vitezele trebuie sa fie mai mari, deci si costurile mai mari.
1. Low Earth Orbit (LEO) – altitudini joase, intre 160 - 2000 km deasupra Pamantului,
2. Medium Earth Orbit (MEO) – altitudini medii, intre 2000 km si 35 786 km (altitudinea orbitelor geostationare);
3. Geostationary orbit (GSO) – altitudine 35 786 km si au aceeasi perioada orbitala ca Pamantul, 24 ore.
4. High Earth Orbit (HEO) – orbite eliptice de joasa altitudine la perigeu si foarte mare altitudine la apogeu ( peste 35 786 Km, altitudinea orbitelor geostationare)

Sa nu credeti ca satelitii artificiali sunt lansati ca ghiulelele de tun imaginate de Newton... Ei sunt transportati cu ajutorul unor vehicule purtatoare, de obicei rachete, pana la altitudinea de lansare si acolo li se imprima viteza specifica fiecaruia.
Exemple de astfel de rachete: Ariane (Europa), Atlas (S.U.A.), Delta (S.U.A.), ai aici o lista intreaga...
Un vehicul de transport foarte bun (Space Transportation System = STS) este naveta spatiala, despre care specialistii de la NASA spun ca este cea mai buna si mai sofisticata masina conceputa vreodata de om. Vezi aici amanunte despre navetele spatiale.


Naveta spatiala Atlantis transportata de un avion Boeing 747, in anul 1998.

Niciun comentariu: