I do not know what I may appear to the world, but to myself I seem to have been only like a boy playing on the sea-shore, and diverting myself in now and then finding a smoother pebble or a prettier shell than ordinary, whilst the great ocean of truth lay all undiscovered before me...Nu ştiu cum mă văd alţii, dar eu mă văd ca un băieţel care se joacă pe o plajă cu nisip şi uneori găseşte o pietricică mai frumoasă în timp ce oceanul adevărului se întinde nemărginit şi nedescoperit în faţa mea/lui...Din "Memorii", sir ISAAC NEWTON.

FĂ-ŢI TIMP ŞI PRIVEŞTE CERUL...NU VEI REGRETA...VEI VEDEA MEREU CEVA NOU...

16.12.08

LUNA PLINĂ




Cea mai mare Lună...

Zilele acestea am văzut cea mai „mare” Lună plină. Din când în când, Luna se apropie cel mai mult de Pământ, cu mai mult de 30 000 km ca de obicei, aflându-se la mai puţin de 357 000 km depărtare de noi. Orbita Lunii nu este circulară, ci eliptică (ovală), şi aceasta face ca, uneori să fie mai aproape de Pământ, în timp ce distanţa medie Pământ-Lună este de aproximativ
382 000 km. Se întâmplă, însă, ca odată la 15 ani, această apropiere să coincidă cu faza de lună plină, cum s-a întâmplat în zilele de 13, 14, 15 decembrie. În aceste condiţii Luna ne-a apărut cu 14 % mai mare şi cu 30 % mai strălucitoare decât de obicei, conform calculelor celor de la NASA.
Dar de ce când privim Luna plină într-o noapte ni se pare mai mică sau mai mare, depinde de momentul când o privim: dacă e la răsărit sau apus, sau dacă e sus pe cer?
Se pare însă că, Luna nu este uneori mai mare sau mai mică, ci acest lucru se datorează unei iluzii pe care o avem noi când o privim. Dacă aceasta este destul de jos la orizont şi noi o comparăm cu obiectele de pe Pământ pe care le vedem în acelaşi cadru, atunci Luna ni se pare mai mare decât atunci când e sus pe cer si o vedem doar pe ea, fără alte obiecte în apropiere cu care să o comparăm.


Diferenţa de mărime între
Luna la apogeu (mai departe)
şi la perigeu (mai aproape).

Niciun comentariu: