I do not know what I may appear to the world, but to myself I seem to have been only like a boy playing on the sea-shore, and diverting myself in now and then finding a smoother pebble or a prettier shell than ordinary, whilst the great ocean of truth lay all undiscovered before me...Nu ştiu cum mă văd alţii, dar eu mă văd ca un băieţel care se joacă pe o plajă cu nisip şi uneori găseşte o pietricică mai frumoasă în timp ce oceanul adevărului se întinde nemărginit şi nedescoperit în faţa mea/lui...Din "Memorii", sir ISAAC NEWTON.

FĂ-ŢI TIMP ŞI PRIVEŞTE CERUL...NU VEI REGRETA...VEI VEDEA MEREU CEVA NOU...

23.7.08

CONSTELAȚII (partea I - PTOLEMEU)



"I know that I am mortal and the creature of a day; but when I search out the massed wheeling circles of the stars, my feet no longer touch the earth, but, side by side with Zeus himself, I take my fill of ambrosia, the food of the gods."

”Știu că sunt muritor și o creatură trecătoare, dar când privesc îngrămădirea de stele rotindu-se în cercuri, picioarele mele nu mai ating Pământul și stau alături de Zeus, sorbind din cupa cu ambrozie, hrana zeilor.” -- Claudius Ptolemaeus



Multe constelații sunt foarte vechi, sunt cunoscute din antichitate.
PTOLEMEU (83 – 161, e.n.), matematician, astronom, geograf, astrolog, a trăit în Egiptul sub stăpânire romană și a murit la Alexandria. A scris mai multe cărți, astronomia fiind tratată în ALMAGEST. Lucrarea are o deosebită valoare pentru că prezintă informațiile sub formă de tabele, ceea ce o face ușor de folosit chiar în lansarea unor predicții în legătură cu fenomenele studiate de el. Astronomia în antichitate avea doi strămoși: pe babilonieni, care au dezvoltat tehnicile de calcul matematic necesare și pe astronomii greci, în special Hipparh ( 190 – 120 î.e.n.), care au imaginat modele geometrice pentru descrierea mișcării corpurilor cerești. Ptolemeu s-a bazat pe observații și informații vechi de câtava sute de ani, dar care nu erau sistematizate. Aici intervine meritul său, mai ales că, de la Hipparh s-a păstrat foarte puțin. Hiparh a descris o metodă de a explica eclipsele și a descoperit precesia.
Almagest conține cinci idei de bază:
1 - cerul e ca o sferă și mișcările sunt sferice;
2 – Pământul este o sferă;
3 – Pământul este centrul Universului;
4 – Pământul nu are dimensiuni și e tratat ca un punct pentru a determina distanțele până la alte corpuri cerești;
5 – Pământul nu se mișcă.
Astăzi, unele din aceste idei nu mai sunt acceptate, dar trebuie să recunoaștem claritatea și îndrăzneala lor pentru vremea când a trăit Ptolemeu și telescopul nu se inventase, încă.
Almagest conține și un catalog al stelelor, preluat de la Hipparh și îmbogățit. Constelațiile (48, la număr) acopereau doar partea de cer pe care o vedeau ei și erau formate din 1022 de stele, cea mai strălucitoare având magnitudinea 1, iar cea mai slabă (văzută cu ochiul liber) avea magnitudinea 6). Ptolemeu a imaginat un model de Univers, plasând, cum știm, Pământul în centru și Soarele rotindu-se în jurul acestuia, modelul geocentric, concepție greșită, bazată doar pe observații. Modelul geocentric al lui Ptolemeu a rezistat până la revoluția copernicană ( secolul XVI). Din tabelele făcute de el se pot face previziuni ale eclipselor de Soare și de Lună și se poate anticipa când și unde răsare sau apune o stea. A întocmit un calendar/almanah bazat pe apariția sau dispariția unor stele în cursul uni an, așa-numitul zodiac, cum îl cunoaștem noi astăzi.



Așa arătau tabelele întocmite de marele învățat. Pagină păstrată acum la Biblioteca Vatican, într-o traducere în limba arabă.

Niciun comentariu: